Reguli Incarcare

Chestionarul a luat sfarsit!
Întrebări Inițiale:  %%TOTAL%%
Răspunsuri Exacte:  %%SCORE%%
Procentajul obținut este de: %%PERCENTAGE%%
Pentru a fi sigur ca promovezi examenul pentru atestat iti recomandam sa parcurgi de doua ori toate intrebarile.

Răspunsurile dumneavoastră sunt evidențiate mai jos.
Întrebarea 1

Obligaţia de a respecta regulile privind încărcarea, repartizarea încărcăturii, asigurarea şi fixarea mărfurilor transportate revine:

A
conducătorului auto
B
destinatarului
C
expeditorului
D
încărcătorului
Întrebarea 2

Prin masa totală maximă autorizată se înţelege:

A
masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma omologării de către autoritatea competentă
B
masa maximă admisă pentru drumurile de categoria E
C
masa proprie a vehiculului
D
masa sarcinii utile autorizate pentru transport
Întrebarea 3

 Repartizarea corectă a greutăţii pe osii este obligaţia:

A
conducătorului auto
B
destinatarului
C
expeditorului
D
încărcătorului
Întrebarea 4

Arimarea mărfurilor este obligaţia:

A
conducătorului auto
B
consilierului de siguranţă
C
expeditorului
D
persoanei desemnate să conducă activitatea de transport rutier
Întrebarea 5

La încărcarea mărfurilor conducătorul auto va lua măsuri pentru:

A
asigurarea securităţii mărfurilor
B
asigurarea unor spatii suficient de mari intre pachete, colete, container, etc.
C
ca mărfurile sa fie amplasate cat mai in fata
D
ca mărfurile sa fie amplasate cat mai in spate
Întrebarea 6

Prin care din metodele enunţate mai jos se poate reduce timpul de staţionare la încărcare-descărcare:

A
eliminarea timpilor de mers în gol
B
mecanizarea operaţiunilor de încărcare-descărcare
C
sporirea vitezei de circulaţie
D
supra-încărcarea autovehiculelor
Întrebarea 7

Influenţează masa autovehiculului distanţa de frânare ?

A
cu cât masa este mai mare, cu atât distanţa de frânare este mai mare
B
cu cât masa este mai mare, cu atât distanţa de frânare este mai mică deoarece creşte aderenţa şi forţa de frânare
C
depinde de experienţa conducătorului auto
D
nu, în cazul conducătorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea coliziunilor
Întrebarea 8

Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehiculului influenţează în mod direct modificarea:

A
aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare
B
condiţiilor de confort şi de siguranţă a deplasării
C
forţei de tracţiune la roţile motrice
D
poziţiei centrului de greutate al autovehiculului
Întrebarea 9

Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehiculului influenţează în mod direct modificarea:

A
acceleraţiei gravitaţionale
B
ecartamentului autovehiculului
C
presiunilor în pneuri
D
ţinutei de drum a autovehiculului
Întrebarea 10

Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant:

A
ampatamentului autovehiculului
B
confortul şi siguranţa deplasării
C
distanţa de frânare necesară opririi autovehiculului în condiţii de siguranţă
D
uşurinţa accesării comenzilor autovehiculului
Întrebarea 11

Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant:

A
categoria vehiculului
B
consumul de combustibil
C
funcţionarea retarderului
D
masele maxime autorizate pe axe
Întrebarea 12

Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant:

A
funcţionarea ABS-ului
B
inerţia autovehiculului
C
masa încărcată maxim admisă din punct de vedere tehnic
D
raportul putere/masă proprie exprimat în KW/kg
Întrebarea 13

Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehiculul peste masa maximă admisă

A
creşte ampatamentul autovehiculului
B
diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilor
C
obturează vizibilitatea pentru ceilalţi participanţi la trafic
D
se modifica ţinuta de drum şi comportamentul autovehiculului în viraje
Întrebarea 14

 Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehiculul peste masa maximă admisă?

A
creşte distanţa de frânare
B
creşte ecartamentul autovehiculului
C
diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilor
D
obturează vizibilitatea pentru ceilalţi participanţi la trafic
Întrebarea 15

Ce riscuri comportă abordarea virajelor cu viteză excesivă?

A
în condiţiile în care conducătorul auto intervine cu promptitudine printr-o manevrare corespunzătoare a volanului, se pot elimina toate riscurile specifice abordării virajelor
B
riscuri determinate de acvaplanarea inevitabilă
C
riscuri determinate de blocarea diferenţialului
D
riscuri legate de răsturnarea vehiculului
Întrebarea 16

Ce riscuri comportă abordarea virajelor cu viteză excesivă?

A
în condiţiile în care conducătorul auto intervine cu promptitudine printr-o manevrare corespunzătoare a volanului, se pot elimina toate riscurile specifice abordării virajelor
B
riscuri determinate de acvaplanarea inevitabilă
C
riscuri determinate de blocarea diferenţialului
D
riscuri legate de derapajul vehiculului
Întrebarea 17

La abordarea cărui sector de drum, dintre cele enumerate, apare riscul răsturnării?

A
palier
B
pantă
C
rampă
D
viraj
Întrebarea 18

 În curbă sau în viraj, forţa centrifugă tinde să:

A
alinieze vehiculul pe traiectorie circulară
B
deplaseze pasagerii şi marfa înspre exteriorul virajului
C
deplaseze pasagerii şi marfa înspre interiorul virajului
D
mărească viteza de deplasare a autovehiculului
Întrebarea 19

La deplasarea în curbă, deraparea spre altă bandă se produce atunci când:

A
forţa centrifugă este inferioară aderenţei
B
forţa centrifugă este superioară aderenţei
C
forţa centripedă este superioară aderenţei
D
forţa de tracţiune este inferioară aderenţei
Întrebarea 20

În curbă, pericolul răsturnării autovehiculului este mai mare atunci când:

A
centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţime mare în raport cu solul
B
centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţime mică în raport cu solul
C
forţa centrifugă este inferioară aderenţei
D
mişcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele laterale
Întrebarea 21

Sistemul de fixare a încărcăturii trebuie să reziste la forţa corespunzătoare unei accelerări/decelerări a vehiculului spre faţă în valoare de:

A
accelerare de 0,5 x g (acceleraţie gravitaţională)
B
accelerare de 0,8 x g (acceleraţie gravitaţională)
C
decelerare de 0,5 x g (acceleraţie gravitaţională)
D
decelerare de 0,8 x g (acceleraţie gravitaţională)
Întrebarea 22

 Sistemul de fixare a încărcăturii trebuie să reziste la forţa corespunzătoare unei accelerări/decelerări a vehiculului spre spate în valoare de:

A
accelerare de 0,5 x g (acceleraţie gravitaţională)
B
accelerare de 0,8 x g (acceleraţie gravitaţională)
C
decelerare de 0,5 x g (acceleraţie gravitaţională)
D
decelerare de 0,8 x g (acceleraţie gravitaţională)
Întrebarea 23

Sistemul de fixare a încărcăturii trebuie să reziste la forţa corespunzătoare unei accelerări/decelerări a vehiculului spre ambii pereţi laterali în valoare de:

A
accelerare de 0,5 x g (acceleraţie gravitaţională)
B
accelerare de 0,8 x g (acceleraţie gravitaţională)
C
decelerare de 0,5 x g (acceleraţie gravitaţională)
D
decelerare de 0,8 x g (acceleraţie gravitaţională)
Întrebarea 24

Înfăşurarea sau fixarea încărcăturii în vehicul trebuie făcută în conformitate cu dispoziţiile din:

A
instrucţiunile privind sistemele de fixare a încărcăturii în transportul rutier de mărfuri elaborate de I.S.C.T.R.
B
recomandările europene privind cele mai bune practici în domeniul fixării încărcăturii pentru transportul rutier
C
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 privind normele comune privind accesul la piaţa transportului rutier de mărfuri
D
Regulamentul Tehnic în Transportul Rutier R.N.T.R. 22 – privind sistemele de fixare a încărcăturii vehiculelor elaborat de R.A.R.
Întrebarea 25

Elementele de fixare a mărfii trebuie să respecte următoarea condiţie:

A
sunt adaptate pentru masa proprie a vehiculului respectiv
B
sunt adaptate pentru fixarea mărfii respective
C
sunt adaptate pentru fixarea suprastructurii vehiculului de şasiu
D
sunt adaptate pentru viteza comercială de circulaţie a vehiculului respectiv
Întrebarea 26

 Elementele de fixare a mărfii trebuie să respecte următoarea condiţie:

A
forţa exercitată asupra lor este mai mare decât sarcina nominală pentru care au fost construite
B
nu prezintă noduri sau elemente deteriorate
C
sunt adaptate pentru fixarea şasiului
D
sunt realizate din componente galvanizate pentru o bună rezistenţă la frecare
Întrebarea 27

Elementele de fixare a mărfii trebuie să respecte următoarea condiţie:

A
sunt conforme cu prescripţiile tehnice elaborate de I.S.C.T.R.
B
sunt conforme cu specificaţiile tehnice privind construcţia vehiculelor rutiere de marfă
C
sunt conforme cu standardele europene şi/sau internaţionale în vigoare în domeniu
D
sunt conforme cu standardele şi normativele în vigoare elaborate de A.R.R.
Întrebarea 28

La repartizarea încărcăturii trebuie să aveţi în vedere:

A
masa proprie a vehiculului
B
masa şasiului
C
masele maxime admise pe axe
D
viteza comercială impusă pentru efectuarea cursei
Întrebarea 29

La arimarea mărfurilor trebuie să aveţi în vedere:

A
evitarea alunecării dintre încărcătură şi partea carosabilă
B
evitarea alunecării încărcăturii în viraje
C
evitarea alunecării suprastructurii vehiculului
D
evitarea alunecării şasiului
Întrebarea 30

La arimarea mărfurilor trebuie să aveţi în vedere:

A
evitarea alunecării încărcăturii la frânare
B
forţa exercitată asupra încărcăturii de rezistenţa la rulare
C
forţa exercitată asupra încărcăturii să nu depăşească valoarea de 100 N.
D
masa proprie a vehiculului
Întrebarea 31

La arimarea mărfurilor trebuie să aveţi în vedere:

A
acceleraţia maximă constructivă a vehiculului
B
evitarea alunecării încărcăturii la accelerare şi la circulaţia în rampă/pantă
C
evitarea alunecării încărcăturii prin reducerea coeficientului de frecare
D
raza de virare a vehiculului
Întrebarea 32

La arimarea directă elastică, unghiul dintre chingă şi platformă trebuie să fie:

A
sub 45 de grade
B
sub 60 de grade
C
sub 75 de grade
D
sub 90 de grade
Întrebarea 33

Eficienţa maximă a metodei de arimare prin frecare se obţine dacă unghiul de pretensionare a chingilor este de:

A
30 de grade
B
60 de grade
C
75 de grade
D
90 de grade
Întrebarea 34

Numărul de chingi care trebuie utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:

A
masa încărcăturii
B
masa nesuspendată a vehiculului
C
masa suspendată a vehiculului
D
volumul încărcăturii
Întrebarea 35

Numărul de chingi utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:

A
forţa de tensionare standardizată a chingilor utilizate
B
forţa motrice la circulaţia în rampă/pantă şi în viraje
C
masa proprie a vehiculului
D
masa totală maximă autorizată a vehiculului
Întrebarea 36

 Numărul de chingi utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:

A
punctele de prindere ale şasiului
B
unghiul de pretensionare a chingilor
C
volumul caroseriei
D
volumul încărcăturii
Întrebarea 37

Numărul de chingi utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:

A
coeficientul de frecare dinamic între platforma de încărcare şi încărcătură
B
coeficientul de frecare dinamic la accelerare/decelerare şi în viraje
C
coeficientul de uzură al chingilor şi clasa din care fac parte acestea
D
coeficientul dinamic de frecare al chingilor
Întrebarea 38

 O încărcătură cu masa de 1 kg are o greutate de aprox.:

A
1 daN
B
10 daN
C
100 daN
D
1000 daN
Întrebarea 39

 Pentru evitarea folosirii unui număr excesiv de chingi la arimarea încărcăturii se pot lua următoarele măsuri:

A
calarea/blocarea încărcăturii
B
reducerea coeficientului dinamic de frecare
C
reducerea masei proprii a vehiculului
D
utilizarea inerţiei dată de masa încărcăturii
Întrebarea 40

Pentru evitarea folosirii unui număr excesiv de chingi la arimarea încărcăturii se pot lua următoarele măsuri:

A
creşterea coeficientului dinamic de frecare dintre încărcătură şi pereţii laterali
B
creşterea masei încărcăturii prin utilizarea contragreutăţilor
C
micşorarea acceleraţiei gravitaţionale
D
utilizarea covoarelor antiderapante
Întrebarea 41

Pentru evitarea folosirii unui număr excesiv de chingi la arimarea încărcăturii se pot lua următoarele măsuri:

A
anticiparea situaţiilor ce pot deveni periculoase
B
aplicarea de metode combinate de arimare
C
evitarea frânărilor puternice
D
utilizarea metodelor combinate de frânare
Întrebarea 42

 Care dintre următoarele colete prezintă un risc mai mare de răsturnare:

A
a căror bază de aşezare pe direcţia de răsturnare este mai mare decât înălţimea
B
a căror înălţime este mai mare decât baza de aşezare pe direcţia de răsturnare
C
a căror înălţime este mai mare decât înălţimea centrului de greutate
D
a căror înălţime este mai mică decât a peretelui lateral al semiremorcii
Întrebarea 43

Fixarea din imagine este o arimare:

A
directă elastică
B
directă în buclă
C
directă pe diagonală
D
prin frecare
Întrebarea 44

Fixarea cu laţ din imagine este o arimare:

A
directă elastică
B
directă în buclă
C
directă pe diagonală
D
prin frecare
Întrebarea 45

În mod suplimentar faţă de arimarea cu laţ, încărcătura din imaginea alăturată este fixată prin:

A
blocare
B
cabestan
C
lanţ cu dispozitiv de pretensionare
D
troliu
Întrebarea 46

Pe eticheta unei chingi, STF reprezintă:

A
componenta transversală a forţei de tensionare
B
forţa de tensionare standardizată
C
forţa manuală standardizată
D
rezistenţa la rupere
Întrebarea 47

Pe eticheta unei chingi, SHF reprezintă:

A
componenta orizontală a forţei de tensionare
B
forţa de tensionare standardizată
C
forţa manuală standardizată
D
rezistenţa la rupere
Odată finalizat, apăsați butonul de mai jos. Orice întrebare la care nu s-a răspuns va fi marcată ca având răspuns incorect. Obțineți rezultatele
Există 47 întrebări de rezolvat.
Listă
Întoarcere
Elementele umbrite sunt completate
12345
678910
1112131415
1617181920
2122232425
2627282930
3132333435
3637383940
4142434445
4647Final
Întoarcere
Pentru a continua intrebarile apasa unul dintre butoanele de mai sus.