Chestionare auto OnlineSustine-ne cu un click pe G+ sau Facebook

REGULAMENTUL (CE) NR. 561/2006 – CAPITOLUL I – DISPOZITII INTRODUCTlVE

CAPITOLUL I

DISPOZITII   INTRODUCTlVE

 

Articolul   I

Prezentul regulament stabileşte normele referitoare la perioadele de şofat, de repaus şi la pauzele care trebuie respectate de către conducătorii auto ce asigură transportul rutier de mărfuri şi de călători în  vederea armonizării condiţiilor de concurenţă între modurile de transport terestru, în special în ceea ce priveşte sectorul rutier, şi a îmbunătăţirii condiţiilor de lucru şi a siguranţei rutiere. De asemenea, prezentul regulament prevede promovarea unor mai bune practici de control şi de aplicare a normelor de către statele membre şi a unor metode mai bune de lucru în sectorul transportului rutier.

Articolul 2

(1)    Prezentul regulament se aplică transportului rutier:

(a)    de mărfuri cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorcă sau semiremorcă, a căror masă maximă autorizată depăşeşte 3,5 tone sau

(b)    de călători cu vehicule care sunt construite sau amenajate în mod permanent pentru a putea asigura transportul a mai mult de nouă persoane, inclusiv conducătorul, şi care sunt destinate acestui scop.

(2)   Prezentul regulament se aplică, indiferent de ţara de înmatriculare a vehiculului, transporturilor rutiere efectuate:

(a)    exclusiv în interiorul Comunităţii sau

(b)    între Comunitate, Elveţia şi ţările părţi la Acordul privind Spaţiul Economic European.

(3)    AETR se aplică, în locul prezentului regulament, operaţiunilor de transport internaţional efectuate în parte în afara zonelor prevăzute la alineatul (2), pentru:

(a)    vehiculele înmatriculate în Comunitate sau în ţările care sunt părţi la AETR, pentru tot traseul;

(b)    vehiculele înmatriculate într-o ţară terţă care nu este parte AETR, numai pentru acea parte a traseului situată pe teritoriul Uniunii Europene sau al ţărilor care sunt părţi AETR.



Dispoziţiile AETR ar trebui armonizate cu cele ale prezentului regulament astfel încât dispoziţiile principale ale prezentului regulament să se aplice, prin intermediul AETR, acestor vehicule pentru toată partea traseului care se efectuează în interiorul Comunităţii.

Articolul 3

Prezentul regulament nu se aplică transporturilor rutiere efectuate de:

(a)    vehicule  utilizate  pentru  transportul de  călători  prin  servicii  regulate,  traseul  liniei nedepăşind 50 km;

(b)    vehicule a căror viteză maximă autorizată nu depăşeşte 40 km/h;

(c)    vehicule utilizate de serviciile forţelor armate, de serviciile protecţiei civile, de pompieri şi forţele responsabile cu menţinerea ordinii publice sau închiriate de acestea fără conducător auto, atunci când transportul intră în atribuţiile proprii ale acestor servicii şi se efectuează sub controlul acestora;

(d)    vehicule,  inclusiv  cele  utilizate  pentru  transportul  necomercial  de  ajutor  umanitar, utilizate în situaţii de urgenţă sau în operaţiuni de salvare;

(e)    vehicule specializate folosite în misiuni medicale;

(f)     vehicule specializate pentru depanări care acţionează pe o rază de 100 km de la baza de staţionar

(g)    vehicule de încercări rutiere pentru îmbunătăţire tehnologică, reparaţii sau întreţinere, precum şi vehicule noi sau transformate care nu au fost încă puse în circulaţie;

(h)    vehicule  sau  un  ansamblu  de  vehicule  cu  o  masă  maximă  autorizată  care  să  nu depăşească 7,5 tone utilizate pentru transporturi de mărfuri în scopuri necomerciale;

(i)     vehicule  comerciale,  care  au  caracter  istoric,  în  conformitate  cu  legislaţia  statului membru în care sunt conduse, şi care sunt utilizate pentru transportul de călători sau de mărfuri în scopuri necomerciale.

Articolul 4

În sensul prezentului regulament, se înţelege prin:

(a)    „transport  rutier”:  orice  deplasare  efectuată,  în  totalitate  sau  parţial,  pe  drumurile deschise utilizării publice de către un vehicul, gol sau încărcat, folosit pentru transportul călătorilor sau al mărfurilor;

(b)    „vehicul”: un autovehicul, un tractor, o remorcă, o semiremorcă sau o combinaţie de aceste vehicule, definite după cum urmează:

– „autovehicul”: orice vehicul prevăzut cu un sistem mecanic de autopropulsie care circulă pe un drum public, altul decât cel care se deplasează în permanenţă pe şine, şi care este utilizat  în mod normal pentru transportul de călători sau de mărfuri;

–  „tractor”: orice  vehicul prevăzut  cu  un sistem  mecanic  de autopropulsie care circulă pe un drum public, altul decât cel care se deplasează în permanenţă pe şine, şi care este proiectat în mod special pentru a trage, împinge sau acţiona remorci, semiremorci, utilaje sau maşini;

–  „remorcă”: orice vehicul proiectat pentru a fi cuplat la un autovehicul sau la un tractor;

– „semiremorcă”:  o  remorcă  fără  osia  din  faţă,  cuplată  astfel  încât  o  parte substanţială din greutatea sa şi din cea a încărcăturii sale să fie suportată de tractor sau de autovehicul;

(c) „conducător auto”: persoana care conduce vehiculul, chiar şi pentru o scurtă perioadă de timp, sau care se află la bordul unui vehicul în cadrul serviciului său pentru a-l putea conduce, în cazul în care este necesar;

(d) „pauză”: orice perioadă în care conducătorul nu are dreptul să conducă sau să efectueze alte munci şi care trebuie să-i permită numai să se odihnească;

(e) „altă muncă”: orice activitate, cu excepţia şofatului, definită ca timp de lucru la articolul 3 litera (a) din Directiva 2002/15/CE, inclusiv orice activitate desfăşurată pentru acelaşi sau un alt angajator din sectorul transportului sau din alt sector;

(f) „repaus”:  orice  perioadă  neîntreruptă  pe  parcursul  căreia  conducătorul  auto  poate dispune liber de timpul său;

(g) „perioadă de repaus zilnic”: partea unei zile în timpul căreia conducătorul auto poate dispune liber de timpul său şi care poate fi o „perioadă de repaus zilnic normală” sau o „perioadă de repaus zilnic redusă”:

–„perioadă de repaus zilnic normală”: orice perioadă de repaus de cel puţin unsprezece ore. De asemenea, această perioadă de repaus zilnic normală poate fi luată în două tranşe, din care prima trebuie să fie o perioadă neîntreruptă de cel puţin trei ore şi a doua, o perioadă neîntreruptă de cel puţin nouă ore;

– „perioadă de repaus zilnic redusă”: orice perioadă de repaus de cel puţin nouă ore, dar mai puţin de unsprezece ore;

(h) „perioadă  de  repaus  săptămânal”:  o  perioadă  săptămânală  în  timpul  căreia  un conducător auto poate dispune liber de timpul său şi care poate fi o „perioadă de repaus săptămânal normală” sau o „perioadă de repaus săptămânal redusă”:

– „perioadă  de  repaus  săptămânal  normală”:  orice  perioadă  de  repaus  de  cel  puţin patruzeci şi cinci de ore;

– „perioadă de repaus săptămânal redusă”: orice perioadă de repaus de mai puţin de patruzeci şi cinci de ore, care poate fi redusă la minimum douăzeci şi patru de ore consecutive, sub rezerva condiţiilor menţionate la articolul 8 alineatul (6);

(i) „săptămână”: perioada cuprinsă între ora 00.00 a zilei de luni şi ora 24.00 a zilei de duminică;

(j) „durată de condus”: durata activităţii de condus înregistrată:

–automat sau semiautomat de aparatul de înregistrare definit în anexa I şi în anexa I B la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85

sau

–manual,  în conformitate cu articolul 16  alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85;

(k)    „durată  zilnică  de  condus”:  durata  totală  de  condus  acumulată  între  sfârşitul  unei perioade de repaus zilnic şi începutul următoarei perioade de repaus zilnic sau între o perioadă de repaus zilnic şi o perioadă de repaus săptămânal;

(l)     „durată de condus săptămânală”: durata de condus totală, acumulată în timpul unei săptămâni;

(m)   „masă maximă autorizată”: masa maximă autorizată de operare a unui vehicul, complet încărcat;

(n)    „servicii   regulate   de   transport   călători”:   serviciile   de   transport   naţionale   şi internaţionale, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 684/92 al  Consiliului  din  16   martie  1992  privind   regulile  comune   pentru  transportul internaţional de călători cu autocarul şi autobuzul1;

(o)    „conducere în echipaj”: situaţia în care, pe parcursul unei perioade de condus cuprinsă între două perioade de repaus zilnice consecutive sau între o perioadă de repaus zilnic şi o perioadă de repaus săptămânal, se află cel puţin doi conducători la bordul vehiculului pentru a asigura şofatul. Pe parcursul primei ore de conducere în echipaj, prezenţa altui conducător sau a altor conducători este facultativă, dar ea este obligatorie pentru restul perioadei.

(p)    „întreprindere de transport”: price persoană fizică sau juridică, orice asociaţie sau grup de persoane fără personalitate juridică, cu scop lucrativ sau nu, sau orice organism public cu personalitate juridică sau dependent de o autoritate cu personalitate juridică ce efectuează transporturi rutiere în contul altcuiva sau în contul său;

(q)    „perioadă de şofat”: durata de şofat cumulată între momentul în care conducătorul se aşază la volan după o perioadă de repaus sau o pauză şi momentul în care începe o perioadă de repaus sau o pauză. Perioada de şofat poate fi continuă sau fragmentată.