Chestionare auto OnlineSustine-ne cu un click pe G+ sau Facebook

REGULAMENTUL (CE) NR. 561/2006-CAPITOLUL II – ECHIPAJE, DURATE DE ŞOFAT, PAUZE ŞI TIMP DE REPAUS

CAPITOLUL II

ECHIPAJE, DURATE DE ŞOFAT, PAUZE ŞI TIMP DE REPAUS

Articolul 5

(1) Vârsta minimă a conducătorilor este de optsprezece ani.

(2) Vârsta minimă a celui de-al doilea conducător este stabilită la optsprezece ani. Cu toate acestea, statele membre pot reduce vârsta minimă a celui de-al doilea conducător la şaisprezece ani, cu condiţia îndeplinirii următoarelor condiţii:

(a)    transportul rutier se efectuează în interiorul unui stat membru pe o rază de cincizeci de km de la baza de staţionare a vehiculului şi pe teritoriul unităţilor administrative locale al căror centru se află pe această rază;

(b)    limita de vârstă este redusă în scop de formare profesională şi

(c)    măsura este conformă cu  limitele  impuse de legislaţia  naţională a statului membru privind ocuparea forţei de muncă.

Articolul 6

(1) Durata de condus zilnică nu depăşeşte nouă ore.

Cu toate acestea, durata de condus zilnică poate fi prelungită la maximum zece ore, dar nu mai mult de două ori pe parcursul săptămânii.

(2) Durata de condus săptămânală nu depăşeşte cincizeci şi şase de ore şi nici nu generează o depăşire a duratei maxime de lucru săptămânale stabilită de Directiva 2002/15/CE.

(3) Durata  de  condus  totală  acumulată  nu  trebuie  să  depăşească  nouăzeci  de  ore  pe parcursul a două săptămâni consecutive.

(4) Duratele de condus zilnice şi săptămânale cuprind toate duratele de condus înregistrate pe teritoriul Comunităţii sau al unei ţări terţe.



(5) Un conducător auto înregistrează ca altă muncă orice perioadă, astfel cum este definită la articolul 4 litera (e), precum şi orice perioadă petrecută pentru conducerea unui vehicul utilizat  pentru operaţiuni comerciale care nu  intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament  şi  înregistrează  orice  perioadă  de  disponibilitate,  astfel  cum  este  definită  la articolul 15 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85, de la ultima perioadă de repaus zilnic sau săptămânal. Această înregistrare se face manual pe o foaie de înregistrare, pe un imprimat scos sau cu ajutorul funcţiei de introducere manuală de date oferită de aparatul de înregistrare.

Articolul 7

După o perioadă de patru ore şi jumătate de condus, conducătorul trebuie să facă o pauză neîntreruptă de cel puţin patruzeci şi cinci de minute, exceptând cazul în care îşi începe o perioadă de repaus.

Această pauză poate fi înlocuită cu o pauză de cel puţin cincisprezece minute urmată de o pauză de cel puţin treizeci de minute, pauze intercalate pe parcursul perioadei de conducere astfel încât să respecte dispoziţiile primului paragraf.

Articolul 8

(1) Conducătorul respectă perioadele de repaus zilnic şi săptămânal.

(2) Pe parcursul fiecărei perioade de douăzeci şi patru de ore de după perioada de repaus zilnic sau săptămânal, conducătorul trebuie să efectueze o nouă perioadă de repaus zilnic.

În cazul în care perioada de repaus zilnic care intră în această perioadă de douăzeci şi patru de ore este de cel puţin nouă ore, dar mai puţin de unsprezece ore, perioada respectivă de repaus zilnic este considerată perioadă de repaus zilnic redusă.

(3) O perioadă de repaus zilnic se poate prelungi pentru a deveni perioadă de repaus săptămânal normală sau perioadă de repaus săptămânal redusă.

(4) Un conducător nu poate efectua mai mult de trei perioade de repaus zilnic reduse între două perioade de repaus săptămânal.

(5) Prin derogare de la alineatul (2), atunci când vehiculul este condus de un echipaj, un conducător trebuie să fi efectuat o nouă perioadă de repaus zilnic de cel puţin nouă ore pe parcursul celor treizeci de ore de după perioada de repaus zilnic sau săptămânal.

(6) Pe parcursul a două săptămâni consecutive, un conducător trebuie să efectueze cel puţin:

– două perioade de repaus săptămânal normale sau

– o perioadă de repaus săptămânal normală şi o perioadă de repaus săptămânal redusă de cel puţin douăzeci şi patru de ore. Cu toate acestea, reducerea se compensează cu o perioadă  de  repaus  echivalentă  luată  în  bloc,  înainte  de  sfârşitul  celei  de-a  treia săptămâni care urmează săptămânii în discuţie.

O perioadă de repaus săptămânal începe până la sfârşitul a şase perioade de douăzeci şi patru de ore de la perioada de repaus săptămânal precedentă.

(7) Orice perioadă de repaus  luată  în compensaţie pentru  reducerea unei perioade de repaus săptămânal trebuie alipită unei alte perioade de repaus de cel puţin nouă ore.

(8) În cazul în care un conducător solicită acest  lucru, perioadele de repaus zilnic şi perioadele de repaus săptămânal reduse departe de baza de staţionare a vehiculului pot fi efectuate la bordul vehiculului, cu condiţia ca acesta să fie dotat cu cabină de dormit corespunzătoare şi să fie în staţionare.

(9) O  perioadă  de  repaus  săptămânal  care  începe  pe  parcursul  unei  săptămâni  şi  se continuă în săptămâna următoare poate fi alipită oricăreia dintre aceste săptămâni, dar nu amândurora.

Articolul 9

(1) Prin derogare de la articolul 8, atunci când un conducător auto însoţeşte un vehicul transportat cu feribotul sau cu trenul şi efectuează în acelaşi timp o perioadă de repaus zilnic normală, această perioadă poate fi întreruptă de două ori cel mult de alte activităţi a căror durată  nu  depăşeşte  o  oră.  Pe  parcursul  acestei  perioade  de  repaus  zilnic  normală, conducătorul are acces la o cuşetă.

(2) Perioada de timp necesară conducătorului pentru a se deplasa la locul de îmbarcare într-un vehicul care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament sau pentru a se întoarce din acel loc, atunci când acesta nu se află nici la locul de reşedinţă a conducătorului, nici la sediul angajatorului unde se află locul normal de staţionare al conducătorului, nu se consideră repaus sau pauză, cu excepţia cazului în care conducătorul se află pe un feribot sau în tren şi are acces la o cuşetă.

(3) Perioada de timp  necesară conducătorului ce conduce un  vehicul care nu  intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament pentru a se deplasa la locul de îmbarcare într-un vehicul care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament sau pentru a se întoarce din acel loc, atunci când acesta nu se află nici la locul de reşedinţă al conducătorului, nici la sediul angajatorului unde se află locul normal de staţionare al conducătorului,  se consideră altă muncă.