Intrebari ADR Cisterne part I
Chestionarul a luat sfarsit!
Întrebări Inițiale: %%TOTAL%%
Răspunsuri Exacte: %%SCORE%%
Procentajul obținut este de: %%PERCENTAGE%%
Întrebări Inițiale: %%TOTAL%%
Răspunsuri Exacte: %%SCORE%%
Procentajul obținut este de: %%PERCENTAGE%%
Pentru a fi sigur ca promovezi examenul pentru atestat iti recomandam sa parcurgi de doua ori toate intrebarile.
Răspunsurile dumneavoastră sunt evidențiate mai jos.
Întrebarea 1 |
Care sunt clasele de mărfuri periculoase ce se pot transporta în cisternă fixă?
Toate în afară de clasele 4.1 si 7 | |
Aceleasi care pot fi transportate si în colete | |
Toate în afară de clasa 1 | |
Toate cele conţinute în clasificarea ADR |
Întrebarea 2 |
Există substanţe periculoase care nu pot fi transportate în cisternă?
Nu, deoarece cisternele sunt la fel de solide ca si coletele | |
Da, anumite substanţe nu sunt admise deoarece acest mod sporeste pericolul prezentat
de încărcătură | |
Da, dar substanţele care nu sunt admise în cisternă pot fi toate încărcate în containercisternă,
interdicţia funcţionând la cantităţi mai mari de 10.000 litri | |
Depinde de volumul cisternei, interdicţia funcţionând la cantităţi mai mari de 10.000 litri |
Întrebarea 3 |
Substanţele transportate în cisternă pot fi în stare de agregare:
Lichidă, solidă, gazoasă sau topită | |
Lichidă, gazoasă sau solidă | |
Numai lichidă sau solidă | |
Exclusiv gazoasă |
Întrebarea 4 |
Un container-cisternă este:
Un element din echipamentul de transport fixat stabil (si definitiv) pe un sasiu rutier | |
Un mijloc de transport care poate fi deplasat numai gol | |
Este considerat ambalaj dacă are volumul mai mic de 3.000 litri | |
Un element din echipamentul de transport care conţine un rezervor, conceput special
pentru facilitarea transportului de mărfuri fără divizarea încărcăturii, prevăzut cu
dispozitive care usurează stivuirea si manipularea, având o capacitate mai mare de 0,45
m3 (450 litri) |
Întrebarea 5 |
Conform ADR, o cisternă demontabilă este:
Un mijloc de transport asemănător cu un container-cisternă fixat în mod stabil pe un
vehicul | |
Un mijloc de transport echivalent cu o baterie de cisterne | |
O cisternă mobilă de pe care pot fi demontate toate echipamentele de funcţionare | |
O cisternă având o capacitate mai mare de 450 litri, care nu este cisternă fixă,
cisternă mobilă, container cisternă, sau cisternă care constituie elementele vehiculelor
baterie sau ale CGEM |
Întrebarea 6 |
O cisternă fixă este:
O cisternă a cărei capacitate este sub 1 m3, fixată în mod stabil pe un vehicul | |
O cisternă fixată prin buloane de siguranţă pe sasiul unui vehicul autoportant | |
O cisternă cu o capacitate mai mare de 1000 litri fixată pe un vehicul (care devine
astfel un vehicul cisternă) sau care face parte integrantă din sasiul unui astfel de vehicul | |
O cisternă colectoare aparţinând expeditorului sau destinatarului |
Întrebarea 7 |
Un vehicul cisternă este:
Un vehicul construit pentru transportul lichidelor, gazelor, materialelor pulverulente
sau granulate si care comportă una sau mai multe cisterne fixe. În plus faţă de vehiculul
propriu-zis sau elementele unui sistem de rulare, vehiculul cisternă cuprinde unul sau
mai multe rezervoare, echipamentele si piesele de legătură la vehicul sau la sistemul de
rulare | |
Un vehicul construit pentru a transporta substanţe lichide, gazoase, pulverulente sau
granulare în ambalaje mari | |
Un vehicul construit pentru a transporta substanţe lichide, gazoase, pulverulente sau
granulare în colete | |
Un vehicul care transportă containere-cisternă |
Întrebarea 8 |
Ce se înţelege prin vehicul baterie:
Un vehicul cu un ansamblu de mai multe containere mici pentru transportul în vrac | |
Un vehicul care cuprinde: buteliile, tuburile, grupurile de cilindri sub presiune
(cunoscute si sub denumirea de cadre de butelie) precum si cisternele cu o capacitate
mai mare de 450 litri pentru gazele din clasa 2, legate între ele printr-o conductă si
fixate permanent la o unitate de transport | |
Un vehicul cu un ansamblu de mai multe cisterne demontabile, montate definitiv pe
unitatea de transport | |
Un vehicul pe care se pot încărca mai multe ambalaje mari care conţin mărfuri periculoase |
Întrebarea 9 |
Elaborarea normelor privind omologarea suprastructurilor vehiculelor rutiere specializate pentru transportul mărfurilor periculoase este de competenţa:
Ministerul Transporturilor | |
Ministerul Administraţiei si Internelor | |
Ministerul Economiei | |
Autorităţile Administraţiei Publice Locale |
Întrebarea 10 |
Certificatul de agreare pentru vehiculele purtătoare de cisternă (fixe sau demontabile),vehiculele baterie cu o capacitate mai mare de 1.000 litri si vehiculele care transportă containere-cisternă cu o capacitate mai mare de 3.000 litri se eliberează de către:
SC Iprochim SA | |
Reprezentanţele Regiei Autonome Registrul Auto Român – RAR | |
Întreprinderile în care au fost montat cisternele pe autovehicule, conform tipului omologat | |
Regia Autonomă Registrul Auto Român – RAR din Bucuresti |
Întrebarea 11 |
Certificatul de agreare pentru vehicule care transportă anumite mărfuri periculoase” se eliberează numai pentru tipurile de vehicule nominalizate si definite în ADR:
Atât pentru trafic naţional cât si pentru trafic internaţional | |
Numai pentru trafic naţional | |
Numai pentru trafic internaţional | |
Numai pentru traseele stabilite de autoritatea competentă |
Întrebarea 12 |
Pentru a putea fi menţinute în circulaţie, vehiculele cisternă pentru care s-a eliberat certificate de agreare, vor fi supuse de către deţinătorii acestora unor:
Verificări periodice din partea constructorului | |
Evaluării privind comportamentul la drum alunecos | |
Inspecţii tehnice periodice la reprezentanţele Registrului Auto Român | |
Verificări tehnice la service-uri autorizate |
Întrebarea 13 |
Un vehicul cisternă pentru transportul substanţelor din clasa 3 trebuie echipat obligatoriu cu:
Un întrerupător al circuitului de la baterie cu o comandă simplă acţionată din cabina
soferului | |
Un întrerupător al circuitelor electrice, cu dublă comandă (în cabina soferului si în
exteriorul vehiculului) si o bară împotriva socurilor în partea din spate | |
Baterie de nichel-cadmiu cu dispozitiv anti-scânteie | |
Cu o bară împotriva socurilor în partea anterioară |
Întrebarea 14 |
Un vehicul cisternă cu masă totală maximă autorizată de peste 16 tone pentru transportul mărfurilor periculoase trebuie să fie echipat conform ADR cu:
Un sistem de frânare de încetinire si un sistem de frânare anti-blocare | |
Limitator de viteză si sistem de frânare anti-blocare | |
Un dispozitiv de frânare de încetinire si limitator de viteză | |
Un dispozitiv de control al presiunii lichidului din sistemul de frânare |
Întrebarea 15 |
Conform ADR si legislaţiei naţionale, un vehicul cu masă totală maximă autorizată de peste 16 tone care transportă un container-cisternă trebuie să fie dotat cu:
Limitator de viteză si sistem de frânare anti-blocare | |
Un sistem de frânare de încetinire, un sistem de frânare anti-blocare si limitator de
viteză | |
Un sistem de stabilizare anti-patinare si limitator de viteză | |
Un sistem de frânare anti-blocare si un sistem de control al presiunii din pneuri |
Întrebarea 16 |
Conform ADR si legislaţiei naţionale, o remorcă sau o semiremorcă prevăzute cu container cisternă (de peste 3.000 litri) cu o masă totală maximă autorizată de peste 10 tone trebuie să fie echipată cu:
Un sistem anti-blocare ABS, un sistem de limitare a vitezei si cel puţin 3 cale de staţionare | |
Un sistem ESP pentru controlul tracţiunii si cel puţin două cale de staţionare | |
Limitator de viteză si sistem de frânare anti-blocare | |
Un dispozitiv de stabilizare a vitezei pe pante si un sistem anti-blocare ABS |
Întrebarea 17 |
Conform ADR si legislaţiei naţionale, un vehicul tractor pentru semiremorcă de masă totală maximă autorizată de peste 16 tone, care trebuie să tracteze o semiremorcă purtătoare de container cisternă (de peste 3.000 litri), trebuie să fie echipat cu:
Un sistem de frânare de încetinire, un sistem de frânare anti-blocare si limitator de
viteză | |
Un sistem ESP pentru controlul tracţiunii si un dispozitiv de stabilizare a vitezei pe pante | |
Un sistem de control al presiunii lichidului din sistemul de frânare | |
Un sistem EBD care nu permite răsturnarea vehiculului |
Întrebarea 18 |
Care din următoarele inscripţii trebuie să figureze pe vehiculele cisternă ADR (în afară de cele purtătoare de cisterne demontabile)?
Greutatea maximă suportată de pneuri | |
Denumirea mărfii transportate | |
Numele deţinătorului | |
Greutatea maximă autorizată |
Întrebarea 19 |
Care din următoarele inscripţii trebuie să figureze pe containerele-cisternă ADR?
Numele conducătorului auto si al încărcătorului | |
Greutatea maximă suportată de către piesele de colţ | |
Numele proprietarului (utilizatorului) si capacitatea maximă a rezervorului | |
Transport ADR scris cu majuscule de culoare portocalie |
Întrebarea 20 |
În care dintre imaginile de mai jos este reprezentat un container-cisternă?
 | |
 | |
 | |
 |
Întrebarea 21 |
În care dintre imaginile de mai jos este reprezentată o cisternă fixă?
 | |
 | |
 | |
 |
Întrebarea 22 |
În care dintre imaginile de mai jos este reprezentat un vehicul cisternă?
 | |
 | |
 | |
 |
Întrebarea 23 |
În care dintre imaginile de mai jos este reprezentat un vehicul pentru mărfuri în vrac
 | |
 | |
 | |
 |
Întrebarea 24 |
În care dintre imaginile de mai jos este reprezentată o cisternă demontabilă?
 | |
 | |
 | |
|
Întrebarea 25 |
În care dintre imaginile de mai jos este reprezentat un vehicul pentru transportul mărfurilor periculoase în colete?
 | |
 | |
 | |
|
Întrebarea 26 |
În care dintre imaginile de mai jos este reprezentată o cisternelor pentru deseuri care operează sub vid?
 | |
 | |
 | |
 |
Întrebarea 27 |
Ce este o cisternă?
Un rezervor cu o formă de cub si capacitate de cel puţin 1.000 litri | |
Un recipient de formă cilindrică a cărui capacitate este de minim 3.000 litri | |
Un rezervor cu capacitatea de peste 1.000 litri prevăzut cu echipamente de lucru
(serviciu) si structurale. Când termenul este utilizat singur, are semnificaţia de
container-cisternă, cisternă mobilă, cisternă demontabilă si cisternă fixă, precum si
cisternele ce constituie elementele vehiculelor baterie sau ale CGEM | |
Un recipient cu o capacitate de minim 450 litri |
Întrebarea 28 |
Din ce este format echipamentul de structură al unei cisterne?
Din dispozitivele de umplere si de golire ale cisternei | |
Din elementele de fixare si consolidare si cele de stabilitate (internă si externă) ale
rezervorului | |
Din dispozitivele de siguranţă împotriva suprapresiunii | |
Din elementele de prindere, supapele de suprapresiune, guri de vizitare si vane |
Întrebarea 29 |
Care sunt elementele de structură externă ale unei cisterne?
Sistemul de ancorare pentru fixarea cisternei pe un sasiu | |
Spărgătoarele de valuri | |
Inelele de consolidare sudate în interiorul cisternei | |
Pereţii etansi sudaţi în interiorul cisternei si vanele |
Întrebarea 30 |
Care sunt elementele de structură externă ale unei cisterne?
Spărgătoarele de valuri | |
Inelele de consolidare sudate în interiorul cisternei | |
Inelele de consolidare sudate în partea exterioară a cisternei | |
Pereţii etansi sudaţi în interiorul cisternei |
Întrebarea 31 |
Care sunt elementele de structură internă ale unei cisterne?
Gura de vizitare, arcurile tubulare exterioare si inelele exterioare de consolidare | |
Dispozitivele de siguranţă împotriva suprapresiunii | |
Spărgătoarele de valuri, pereţii etansi, inelele interioare de consolidare | |
Elementele de fixare si consolidare a rezervorului pe sasiu |
Întrebarea 32 |
Ce sunt spărgătoarele de valuri ale cisternei ?
Un perete intern prevăzut cu deschizături circulare de cel puţin 300 mm diametru | |
Un perete intern fără nici un fel de deschizătură | |
Un perete intern prevăzut cu deschizături care permit sau frânează deplasarea lichidului
în sens longitudinal | |
Un perete intern, etans, plasat între extremităţile corpului cisternei |
Întrebarea 33 |
Ce este peretele despărţitor al unei cisterne:
Este un perete intern prevăzut cu despărţituri cu diametrul maxim de 100 mm | |
Este un perete intern care are cel puţin o deschizătură care permite cel puţin trecerea unui om | |
Este un perete intern, fără nici o deschizătură, care împarte cisterna în cel puţin două
compartimente | |
Este un capac de închidere cu diametrul unui om |
Întrebarea 34 |
Care este secţiunea cea mai slabă din punct de vedere al stabilităţii rutiere?
Cea eliptică | |
Cea circulară | |
Cea policentrică | |
Cea sferică |
Întrebarea 35 |
Cum se realizează împărţirea cisternei în mai multe compartimente ?
Prin pereţi dispusi la cele două extremităţi | |
Prin spărgătoare de valuri | |
Prin clapetele de fund | |
Prin pereţi despărţitori etansi |
Întrebarea 36 |
Ce este presiunea de încercare a unei cisterne?
Presiune acea mai ridicată care se poate dezvolta în timpul transportului | |
Presiunea la care este supusă cisterna în timpul probei de etanseitate efectuată la fiecare
3 ani | |
Presiunea cea mai scăzută la care rezervorul cisternei cedează | |
Presiunea necesară, exercitată în timpul încercărilor la presiune ale cisternei pentru inspecţia
iniţială sau periodică |
Întrebarea 37 |
Presiunea de lucru a unei cisterne este:
Presiunea maximă care se dezvoltă în timpul probei de presiune hidraulică efectuată la
fiecare 6 ani | |
Presiunea medie care poate fi depăsită numai în timpul operaţiunilor de umplere sau de golire | |
Presiunea stabilizată a unui gaz comprimat la temperatura de referinţă de 150 C într-un
recipient la presiune maximă | |
Presiunea cea mai frecventă care se dezvoltă în timpul transportului |
Întrebarea 38 |
Ce elemente fac parte din echipamentul de lucru (serviciu) al unei cisterne?
Diafragmele interne, pereţii despărţitori si spărgătoarele de valuri | |
Dispozitivele de decompresiune, vanele superioare si gurile de vizitare | |
Sistemele de fixare a cisternei pe sasiu, inelele de consolidare si spărgătoarele de valuri | |
Inelele de consolidare interne si externe ale corpului cisternei |
Întrebarea 39 |
Prezenţa unei guri de vizitare este:
Obligatori pentru fiecare spărgător de valuri | |
Obligatorie pentru fiecare compartiment al cisternei | |
Obligatorie pentru fiecare supapă de siguranţă | |
Obligatorie pentru spălarea interiorului cisternei |
Întrebarea 40 |
Care este numărul de guri de vizitare obligatoriu pentru o cisternă cu 3 compartimente din care cel central are un spărgător de valuri?
2 | |
4 | |
3 | |
1 |
Întrebarea 41 |
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la gurile de vizitare este corectă?
Dimensiunile gurilor de vizitare pot fi reduse la 30 cm diametru la cisternele cu capacitate
sub 3.000 litri | |
De obicei forma gurilor de vizitare este triunghiulară sau pentagonală | |
În general cele care echipează cisternele sub presiune au un capac fără suruburi sau buloane de
închidere | |
Dimensiunile gurilor de vizitare trebuie să permită accesul unui om în interiorul cisternei |
Întrebarea 42 |
La ce foloseste o vană (de fază lichidă) cu diametrul nominal de 80 mm, situată în partea superioară a unei cisterne?
Poate fi utilizată pentru descărcarea superioară | |
La reducerea suprapresiunii | |
La efectuarea încărcării superioare în circuit închis | |
Pentru evitarea suprapresiunii |
Întrebarea 43 |
O vană (de fază lichidă) cu diametrul nominal de 80 mm care interceptează furtunul plonjor:
Poate rămâne deschisă în timpul transportului | |
Are rolul unui dispozitiv împotriva suprapresiunii | |
Reduce presiunea în timpul transportului | |
Poate fi utilizată în timpul încărcării superioare în circuit închis |
Întrebarea 44 |
O vană (de fază gazoasă sau vapori) cu diametrul nominal de 25 – 40 mm situată în partea superioară a cisternei:
Serveste la aerisirea cisternei | |
Estre obligatorie pentru prinderea furtunului plonjor | |
Este folosită pentru returul vaporilor în rezervorul clientului în timpul încărcării, în
circuit închis | |
Este un dispozitiv folosit exclusiv împotriva apariţiei vidului de presiune |
Întrebarea 45 |
O vană (de fază gazoasă sau vapori) cu diametrul nominal de 25 – 40 mm situată în partea superioară a cisternei:
Este folosită pentru returul vaporilor în cisternă în timpul descărcării, în circuit închis | |
Poate fi lăsată deschisă în timpul transportului | |
Este utilizată pentru returul vaporilor în cisternă în timpul încărcării, în circuit închis | |
Funcţionează normal deschisă cu un dispozitiv de ventilaţie (aerisire) |
Întrebarea 46 |
Dispozitivul de aerisire sau de ventilaţie este:
Un dispozitiv situat la partea inferioară a cisternei, care funcţionează normal închis | |
O supapă montată în partea inferioară a cisternei, care se deschide la presiunea de 1,5 bari | |
Situat la partea superioară a cisternei si funcţionează normal închis | |
Un dispozitiv situat la partea superioară a cisternei, care funcţionează normal deschisă
pentru comunicarea cu atmosfera |
Întrebarea 47 |
Dispozitivul de aerisire sau de ventilaţie:
Este un dispozitiv împotriva suprapresiunii si depresiunii | |
Este un dispozitiv care se deschide la presiune înaltă | |
Se instalează pe cisterne sub presiune | |
Este un dispozitiv care permite descărcarea sub presiune a cisternei |
Întrebarea 48 |
Ce este o supapă de siguranţă ?
O supapă care funcţionează normal deschisă | |
Un dispozitiv de aerisire care menţine conţinutul cisternei în contact cu atmosfera | |
O supapă montată pe cisternele care operează sub vid – vidanjă | |
O supapă normal închisă al cărei resort se deschide la suprapresiune |
Întrebarea 49 |
Supapa de siguranţă:
Are aceiasi funcţie ca si clapeta de fund | |
Se închide automat când cisterna este înclinată la peste 30º | |
Este un dispozitiv cu resort care este activat automat de presiune, pentru a proteja
cisterna împotriva unei presiuni interioare inadmisibil de mari | |
Rămâne deschisă după o eventuală funcţionare |
Întrebarea 50 |
Discul de rupere:
Este un dispozitiv situat între supapa de siguranţă si cisternă, care funcţionează de obicei
deschis | |
Este un dispozitiv obligatoriu numai pentru cisternele care transportă carburanţi | |
Nu este prevăzut pentru cisternele care transportă mărfuri din clasa 6.1 | |
Trebuie să cedeze la o presiune nominală egală cu presiunea de încercare în intervalul de
temperaturi de calcul |
Întrebarea 51 |
Discul de rupere:
Este obligatoriu la cisternele închise ermetic care transportă produse toxice | |
Este un dispozitiv situat între supapa de siguranţă si cisternă care funcţionează de obicei
deschis | |
Este un dispozitiv obligatoriu numai pentru cisternele care transportă carburanţi | |
Nu este prevăzut pentru cisternele care transportă mărfuri periculoase din clasa 3 |
Întrebarea 52 |
Vana de fund sau clapeta de fund:
Este un dispozitiv care permite scurgerea vaporilor când cisterna este încărcată | |
Este un dispozitiv care închide un orificiu interior din partea inferioară a cisternei | |
Este un dispozitiv împotriva suprapresiunilor care funcţionează normal închis | |
Este un dispozitiv de fază gazoasă situat în partea superioară a cisternei |
Întrebarea 53 |
Vana terminală de descărcare:
Este situată între clapeta de fund si tubulatura de golire si trebuie să rămână închisă în
timpul transportului | |
Este un dispozitiv împotriva suprapresiunilor situat înaintea clapetei de fund | |
Poate fi utilizată pentru eliberarea presiunii aerului când cisterna este încărcată | |
Este situată după clapeta de fund si trebuie să rămână deschisă în timpul transportului |
Întrebarea 54 |
Vana terminală de descărcare plasată la extremitatea tubulaturii de golire:
Trebuie să fie deschisă la încărcarea superioară | |
Este obligatorie pentru fiecare compartiment la care se conectează tubul flexibil pentru
descărcarea inferioară | |
Poate fi deschisă în timpul descărcării superioare pentru recuperarea vaporilor | |
Poate lipsi numai dacă tubulatura de golire este închisă cu un buson filetat |
Întrebarea 55 |
Busonul filetat de pe vana terminală de descărcare:
Nu este obligatoriu când vana terminală de descărcare se închide perfect etans | |
Poate să lipsească sau să fie demontată în timpul transportului | |
Este un dispozitiv obligatoriu pentru a se evita pierderile când vana terminală de
descărcare nu se închide perfect etans | |
Este situată întotdeauna după clapeta de fund |
Întrebarea 56 |
Tubulatura de golire dintre clapeta de fund si vana terminală de descărcare:
Trebuie să fie plină cu lichid în timpul transportului | |
Poate deservii scopului său nefiind curăţată niciodată | |
Poate deservii scopului său numai la transportul de produse gazoase | |
Trebuie să fie goală pe durata transportului |
Întrebarea 57 |
Izolaţia termică sau protecţia calorifugă:
Are drept funcţie împiedicarea eventualelor scurgeri din cisternă | |
Este un învelis extern al cisternei pentru menţinerea mărfii încărcate la temperatură
stabilă | |
În timpul descărcării sub presiune permite evitarea scăderilor de presiune | |
Este un învelis intern protector al vasului cisternei |
Întrebarea 58 |
Sistemul de încălzire al cisternelor:
Trebuie să funcţioneze întotdeauna în timpul transportului substanţelor din clasa 3 cu punct
de aprindere sub 23 | |
Poate fi format din conducte exterioare mici (pentru trecerea apei calde sau a vaporilor)
ori din rezistenţe electrice exterioare | |
Poate fi activat în orice situaţie si pentru orice tip de substanţă fără nici o autorizaţie specială | |
Sunt întotdeauna interzise cu desăvârsire |
Întrebarea 59 |
Care sunt instrumentele de control instalate de obicei pe cisterne?
Termometre si manometre pentru controlul temperaturii substanţelor si a presiunii
interne a cisternei | |
Manometre pentru verificarea temperaturii substanţei transportate | |
Termometre pentru verificarea valorilor presiunii din cisterne | |
Sistem de poziţionare globală GPS pentru determinarea coordonatelor locului unde se află
cisterna |
Întrebarea 60 |
Mijloacele de protecţie împotriva căderilor de la înălţime de pe cisternă?
Sunt situate în jumătatea inferioară a cisternei si cuprind o trusă medicală pentru urgenţe | |
Sunt situate în cabina soferului si cuprind echipamentul de protecţie individuală | |
Sunt de regulă prezente si pe cisternele destinate transportului de gaze | |
Sunt situate de regulă în partea superioară a cisternei si cuprind o balustradă rabatabilă,
pasarela si scara antiderapantă |
Întrebarea 61 |
Împământarea cisternei sau legarea la pământ a acesteia:
Nu este necesară în timpul încărcării sau descărcării substanţelor inflamabile | |
Se realizează doar atunci când există suspiciuni privind posibile descărcări electrice | |
Trebuie realizată numai de către consilierul de siguranţă al operatorului de transport | |
Permite descărcarea cisternei de sarcinile electrostatice |
Întrebarea 62 |
Cum se pot produce sarcini electrostatice?
Prin miscarea lichidelor în cisternă sau în tubulatura flexibilă de descărcare | |
Prin efectul luminii asupra lichidelor inflamabile | |
Prin evaporarea lichidelor în timpul descărcării | |
Când lichidele sunt stocate o perioadă mai îndelungată în cisternă |
Întrebarea 63 |
Care sunt gradele obligatorii de umplere ale unui vehicul cisternă?
Gradul maxim de umplere si gradul minim de umplere | |
Gradul maxim de siguranţă si gradul de presiune maximă | |
Gradul maxim de umplere si gradul maxim de siguranţă | |
Gradul maxim de temperatură si gradul de presiune maximă |
Întrebarea 64 |
Gradul minim de umplere sau vidul maxim:
Este de cel puţin 90% din volumul total al cisternei, pentru cisternele cu capacitate de
până la 7.500 litri necompartimentate | |
Este legat de mărimea volumului si provocată de cresterea temperaturii | |
Reprezintă vidul de siguranţă | |
Este legat de miscările lichidului care periclitează stabilitatea vehiculului |
Întrebarea 65 |
Vidul minim sau vidul de siguranţă – Gradul maxim de umplere:
Trebuie să fie de cel puţin 80 % din volumul compartimentului | |
Variază de la 20% la 10% din volumul compartimentului | |
Variază în funcţie de numărul spărgătoarelor de valuri | |
Variază de la 10% la 3% din volumul compartimentului |
Întrebarea 66 |
Cum se poate identifica cu precizie o cisternă?
Prin plăcuţa de înmatriculare a vehiculului | |
Prin caracteristicile sale geometrice | |
Prin informaţiile de pe placa metalică fixată pe cisternă | |
Prin numărul înscris pe sasiul vehiculului |
Întrebarea 67 |
Printre indicaţiile obligatorii de pe plăcuţa metalică a unei cisterne se află si:
Masa în gol (tara) si masa totală maximă autorizată | |
Presiunea de probă si de serviciu, capacitatea compartimentelor si cea totală | |
Numărul spărgătoarelor de val si gradele de umplere maximă | |
Substanţele care pot fi transportate |
Întrebarea 68 |
Printre indicaţiile obligatorii de pe plăcuţa metalică a unei cisterne se află si:
Datele probelor iniţiale si ale inspecţiilor periodice | |
Masa în gol (tara) si masa totală maximă autorizată | |
Numărul spărgătoarelor de val si gradele de umplere maximă | |
Substanţele care pot fi transportate |
Întrebarea 69 |
Citind informaţiile de pe plăcuţa metalică a unei cisterne, soferul poate afla:
Care sunt substanţele ce pot fi încărcate în cisterna respectivă | |
Dacă trebuie să respecte gradul minim de umplere a compartimentelor | |
Dacă este posibilă încărcarea si/sau descărcarea sub presiune a cisternei | |
Dacă substanţele lichide pot fi încărcare când nu se cunoaste densitatea lor |
Întrebarea 70 |
Printre indicaţiile obligatorii de pe plăcuţa metalică a unui container-cisternă se află:
Numărul spărgătoarelor de val si gradele de umplere maximă | |
Numărul si tipul de dispozitive împotriva suprapresiunii | |
Gradul maxim de umplere pentru diferite substanţe | |
Presiunea de probă si lucru, capacitatea compartimentelor |
Întrebarea 71 |
Citind informaţiile conţinute pe plăcuţa metalică a unui container-cisternă, conducătorul auto este în măsură să afle:
Produsele care pot fi transportate în această cisternă | |
Din sigla ADR/RID, că acesta este agreat pentru transportul rutier si feroviar | |
Că în lipsa sigle IMO containerul este agreat pentru transportul maritim | |
Gradul maxim de umplere pentru diferite substanţe |
Întrebarea 72 |
Cisternele si containerele-cisternă pentru transportul substanţelor periculoase trebuie să fie controlate periodic?
Da, numai de către proprietar | |
Nu, controalele iniţiale fiind suficiente | |
Da, de către instituţia desemnată în acest sens de către Ministerul Economiei | |
Nu, pentru că proprietarul o face la fiecare cursă |
Întrebarea 73 |
La ce interval trebuie inspectate periodic cisternele fixe?
În fiecare an | |
La fiecare patru ani | |
La fiecare 3 si respectiv 6 ani | |
La fiecare 5 ani |
Întrebarea 74 |
Inspecţia intermediară efectuată la 3 ani a cisternelor fixe prevede:
Proba de presiune hidraulică si verificarea grosimii pereţilor vasului | |
Examinarea interioară a cisternei, inclusiv a clapetei (vanei) de fund | |
Un control mai riguros decât cel care se face la 6 ani | |
Proba de etanseitate si verificarea funcţionării echipamentului de lucru (serviciu) |
Întrebarea 75 |
Inspecţia periodică efectuată la 6 ani a cisternelor fixe prevede:
O probă de temperatură ridicată pentru verificarea rezistenţei materialului | |
Verificarea tipului si a mărcii materialului din care au fost confecţionate | |
Verificarea etanseităţii cisternei printr-o probă de presiune hidraulică în sarcină maximă | |
Verificarea respectării vidului maxim în exploatarea cisternei |
Întrebarea 76 |
Inspecţia periodică efectuată la 6 ani a cisternelor fixe prevede:
O probă de temperatură ridicată pentru verificarea rezistenţei materialului | |
O examinarea interioară si exterioară si verificarea funcţionării echipamentului de lucru
(serviciu) | |
Verificarea timpului si a mărcii materialului din care au fost confecţionate | |
Verificarea respectării vidului maxim în exploatarea cisternei |
Întrebarea 77 |
Proba de etanseitate si proba de presiune hidraulică permit:
Controlarea dacă este cazul a eficacităţii izolaţiei termice | |
Verificarea elasticităţii pereţilor cisternei în funcţie de presiunea internă | |
Evaluarea etanseităţii cisternei prin verificarea absenţei fisurilor, găurilor sau a porilor
din cordoanele de sudură | |
Verificarea respectării gradului de umplere în exploatarea cisternei |
Întrebarea 78 |
Lichidul utilizat în timpul probelor hidraulice si de etanseitate este:
Apa | |
Acetona | |
Benzina | |
Un lichid sau un gaz nepericulos |
Întrebarea 79 |
La ce intervale trebuie inspectate containerele – cisternă?
La 2 ani si jumătate si respectiv la 5 ani | |
La 3 ani si respectiv la 6 ani | |
La 2 ani si respectiv la 4 ani | |
La 4 ani si respectiv la 8 ani |
Întrebarea 80 |
Inspecţia intermediară de la 2 ani si jumătate a containerelor – cisternă prevede:
Examinarea internă a rezervorului si verificarea grosimii acestuia | |
Verificarea grosimii pereţilor cisternei, inclusiv a clapetei (vanei) de fund | |
Proba de etanseitate a cisternei si verificarea funcţionării echipamentului de lucru
(serviciu) | |
O inspecţie mai riguroasă decât se face la 5 ani |
Întrebarea 81 |
Inspecţia periodică de la 5 ani a containerelor – cisternă prevede:
Verificare respectării gradelor de umplere maximă în exploatarea cisternei | |
Verificarea etanseităţii cisternei printr-o probă de presiune hidraulică | |
Un control mai superficial decât cel efectual la 2 ani si jumătate | |
Verificare tipului si mărcii materialului din care au fost confecţionate |
Întrebarea 82 |
În certificatul de atestare pentru suprastructură (cisternă) se găsesc:
Numărul sasiului si al plăcii de înmatriculare al cisternei | |
Lista substanţelor care pot fi transportate, gardul de umplere al suprastructurii si termenul de
valabilitate | |
Schema sistemului de iluminare si numărul barelor de protecţie împotriva impactului | |
Datele înscrise pe placa de înmatriculare a cisternei |
Întrebarea 83 |
În general, materialele folosite pentru construcţia cisternelor sunt:
Oţel inoxidabil (carbon) sau aliaje de aluminiu | |
Aliaj de cupru sau de plumb | |
Plumbul sau alama | |
Cositorul sau plumbul, dup caz |
Întrebarea 84 |
Cisternele pentru transportul de produse petroliere cu secţiune eliptică sau policentrică:
Sunt cele numite si atmosferice pot fi descărcare prin gravitaţie sau cu o pompă | |
Sunt construite si agreate pentru a fi descărcare sub presiune | |
Sunt construite pentru a suporta presiuni de 2 până la 4 bari | |
Au grosimea tablei din care sunt confecţionate între 7 si 12 milimetri |
Întrebarea 85 |
Prin ce se caracterizează o cisternă atmosferică?
Dispune de posibilitatea de a o descărca sau încărca sub presiune | |
Supapele de siguranţă au o presiune de deschidere egală cu presiunea de lucru | |
Este echipată împotriva suprapresiunii cu dispozitive de aerisire sau de ventilaţie | |
Dispune de posibilitatea de descărcare sub presiune superioară sau inferioară |
Întrebarea 86 |
Cisternele pentru transportul de substanţe din clasele 3, 5.1, 6.1, 8 si 9 cu secţiunea circulară:
Sunt construite pentru descărcarea prin gravitaţie sau cu pompă | |
Au pereţii cu grosime cuprinsă între 8 si 12 milimetri | |
Pot fi construite si agreate pentru descărcarea sub presiune | |
Sunt construite pentru a suporta o presiune între 10 si 30 de bari |
Întrebarea 87 |
Prin ce se caracterizează o cisternă sub presiune?
Dispozitivele de aerisire sau de ventilaţie alcătuiesc echipamentele împotriva suprapresiunii | |
Dispun de indicatoare de nivel care pot fi transparente (din sticlă) | |
Posibilitatea de descărcare sub presiune inferioară sau superioară | |
Interdicţia si/sau imposibilitatea de a fi puse sub presiune |
Întrebarea 88 |
Pentru transportul de substanţe extrem de corosive trebuie:
Ca cisterna să fie echipată cu un învelis de protecţie externă | |
Să se utilizeze cisternele numite calorifuge | |
Ca cisterna să fie echipată cu un învelis de protecţie internă din cauciuc sau ebonită | |
Să se utilizeze cisterne din oţel inoxidabil cu pereţi foarte grosi |
Întrebarea 89 |
Ce indică simbolul din imagine?
Scurtcircuitul bateriei | |
Interzicerea de a deschide capacul bateriei | |
Bransarea pentru descărcarea sarcinilor electrostatice (punerea la pământ) | |
Demarajul vehiculului |
Întrebarea 90 |
Cisternele pentru transportul gazelor lichefiate:
Au o secţiune eliptică sau policentrică | |
Au o secţiune policentrică sau formă de furgon | |
Sunt construite din oţel carbon cu pereţi de 3 până la 5 milimetri | |
Au o secţiune circulară sau formă sferică |
Întrebarea 91 |
Cisternele pentru transportul gazelor lichefiate:
Pot fi lipsite de vanele de fază vapori (gazoasă) | |
Pot fi echipate cu un dispozitiv de aerisire sau de ventilaţie | |
Sunt întotdeauna echipate cu vane de fază lichidă si vapori (gazoasă) | |
Nicio dată nu au echipamentul de lucru (serviciu) în partea superioară |
Întrebarea 92 |
Cisternele pentru transportul gazelor lichefiate:
Pot fi lipsite de vanele pentru fază valori (gazoasă) | |
Sunt echipate de regulă cu echipamentul de lucru (serviciu) în partea superioară | |
Pot fi echipate cu un dispozitiv de aerisire sau ventilaţiei | |
Nicio dată nu au echipamentul de lucru (serviciu) în partea superioară |
Întrebarea 93 |
Cisternele pentru transportul gazelor lichefiate:
Sunt în general construite pentru a suporta presiuni cuprinse între 10 si 30 de bari | |
Sunt în general construite pentru a suporta presiuni cuprinse între 1 si 3 bari | |
Pot avea indicatoare de nivel transparente din sticlă | |
Sunt în general echipate cu vană de descărcare si bridă falsă |
Întrebarea 94 |
Dispozitivele de închidere ale cisternelor pentru transportul gazelor lichefiate:
Conţin dispozitive de exces de flux cu închidere manuală în caz de rupere a tubului flexibil de
golire | |
Sunt formate din clapete de fund si vane terminale de descărcare identice cu cele de pe
cisternele pentru transportul de substanţe chimice | |
Conţin dispozitive de exces de flux cu închidere automată sau comandată în caz de
ruptură a tubului flexibil de golire | |
Au la capătul tubulaturii de golire numai o singură vană cu bilă |
Întrebarea 95 |
Ce dispozitive de control al gradului de umplere se pot găsi pe cisternele pentru transportul gazelor lichefiate?
Indicatoare de nivel transparente confecţionate din sticlă | |
Nu este admis nici un dispozitiv deoarece controlul se face prin cântărirea încărcăturii | |
Joja metrică introdusă prin gurile de vizitare pentru măsurarea nivelului încărcăturii | |
Indicatoare de nivel fixe sau rotative care pot arăta diferite nivele de umplere sau o jojă
rotativă |
Întrebarea 96 |
Care sunt valorile, de pe cisternele pentru transportul gazelor lichefiate, pe care le indică termometrul?
Bar sau kg/cm2 (cu sens negativ) | |
Grade Celsiul (grade centigrade) sau grade Fahrenheit | |
Masa în kg a lichidului | |
Grade Kelvin – începând de la temperatura de zero absolut |
Întrebarea 97 |
Atunci când un vehicul desemnat prin codul AT este prescris în ADR, pot fi utilizate:
vehicule AT, FL si OX | |
Numai vehicule AT si FL | |
Numai vehicule AT | |
Vehicule izoterme |
Întrebarea 98 |
Ce clase de mărfuri periculoase nu se pot transporta în cisterne fixe?
Clasa 1 | |
Clasa 1, 4.1, 4.2 si 4.3 | |
Toate clasele de mărfuri periculoase pot fi transportate în cisterne | |
În stare solidă |
Întrebarea 99 |
Se consideră cisternă demontabilă, cisternă având :
O capacitate mai mare de 1000 litri | |
O capacitate mai mare de 350 litri | |
O capacitate mai mare de 450 litri | |
O capacitate mai mare de 550 litri |
Întrebarea 100 |
Prin cisternă pentru deseuri, care operează sub vid, se înţelege:
O cisternă utilizată numai la transportul produselor petroliere | |
O cisternă fixă sau demontabilă utilizată în principal pentru transportul deseurilor | |
O cisternă fixă cu o capacitate mai mare de 50 litri | |
O cisternă a cărei capacitate totală nu poate depăsi 450 litri |
Odată finalizat, apăsați butonul de mai jos. Orice întrebare la care nu s-a răspuns va fi marcată ca având răspuns incorect.
Există 100 întrebări de rezolvat.
Listă |